Mirajul Braziliei

Mai toti marinarii sunt incantati cand aud ca merg in Brazilia, chiar daca sunt la sfarsit de contract isi doresc sa mai stea pe vapor si sa ajunga in Brazilia. Va dati seama ce bucurie pe mine cand am auzit ca incolo e urmatorul voiaj, auzisem o gramada de povestiri entuziaste si chiar vazusem niste poze cu fete de pe acele meleaguri, adevarate fotomodele, ce sa mai zic de imaginile de la carnavalul din Rio de pe la TeVe, visam de mult sa descind si eu pe acele meleaguri.
Am ajuns dupa amiaza si ne-au anuntat ca va trebui sa stam in rada 2 zile, iar eu eram deja dusat, barbierit,parfumat, schimbat in toalele cu care aveam sa cuceresc Brazilia, nu chiar toata ci o parte din populatia de sex feminin. Cum sa astept inca doua zile? nu se poate, trebuie musai sa ies la mal azi. Si am gasit solutia, o salupa care aducea un om cu o pusca la vapor, cica vardie, sa ne apere de pirati, si care venea a doua zi dimineata pe la 7 sa-l schimbe, era si gratuit numai sa respectam programul altfel trebuia sa inchiriezi salupa pe banii proprii.
In fine, impreuna cu cativa colegi am iesit in oras, cativa mai fusesera inainte si cunosteau locurile, am ales o discoteca mare, Seamans Club, care era a unui filipinez fost marinar si el, ca de, acolo era demsitatea cea mai mare de fetite pe metru patrat. Localul ca de altfel tot orasul nu parea deloc luxos as putea spune ca un orasel de pe la noi care pana mai ieri fusese sat, dar atata timp cat erau destule carciumi si discoteci era totul in regula.
In primele momente ba chiar si urmatoarele am fost dezamagit, localul era destul de mare si pe jumatate plin cu femei, de toate culorile, blonde, creole, negrese dar niste alea mici si cu fundul mare, am crezut ca astea's de la matineu si ca mai tarziu apar si divele, colegii, care mai fusesera pe acolo se pupau cu vechi cunostinte, intrebau reciproc ce mai face cutare si cutare? Dupa o bere (nu stiu de ce, cereai una si ei iti aduceau doua) apoi inca una +1, tot mai veneau fete dar pe acelasi calapod, dezamagirea mea crestea, pur si simplu nu puteam sa aleg din suta de femei, una pe placul meu. Incepusem sa ma iau de colegi, ce dreaku ati vazut voi in Brazilia de o laudati atata? ei se uitau mirati la mine - Ce mai ? ce nu-ti place? - Nimic, asta e, nimic nu-mi place.
Ma ales ea pe mine, in schimb, nu nu ea, uff... am respirat usurat, prietena ei, care statea la o masa in spatele meu, imi intorc capul si o vad, creola par lung negru, ochii mari migdalati si un trandafir tatuat pe sanul stang. Interesanta gagica, de mic copil mi-au placut creolele,
- dar ea de ce nu vine? e timida?,
- nu, nu prea stie engleza, dar te place si intreaba daca si tu o placi?
zic: da, adu-o si pe ea la masa, bem o bere si mai stam de vorba.
Era micuta de statura dar arata foarte bine, iar ochii aceia te faceau sa te gandesti la woodoo si la alte blesteme care te faceau sa fii respectuos si politicos cu ea.
Mereu mi-a placut sa negociez pretul dinainte, pentru ca stii cum stai cu bugetul si nu risti sa pleci de la FMI ( a nu se confunda cu Fondul Monetar) in acelasi costum cu care ai venit pe lume, au mai patit baietii si din astea, curios, unul in India a venit la vapor dimineata, gol pusca dar avea ceasul la mana.
Ne-am inteles la pret, inclusiv taxi pana la dansa si tocmit si pentru intoarcere caci trebuia sa prind salupa de 7, nu-mi mai ramanea nimic in buzunare,si am purces la implinirea visurilor mele de qonquistador.
Dar ma inselasem, aveam sa-mi dau seama despre asta mai tarziu, de fapt nu eu eram in aceasta pozitie ci ea, creola, care ma ocupat o saptamana atat cat a stat nava in acel port, ea ma cucerise iar eu am acceptat docil ba chiar mi-a parut rau atunci cand vaporul nemilos, ma smuls din bratele qonquistadoarei.
Atunci am inteles de ce suspinau toti marinarii dupa Brazilia, poate am sa va spun si voua.